Home

Către mănăstirile în care s-a refuzat cardul de sănătate:
– Putna;
– Sihăstria Putnei;
– Dobru;
– Suceviţa;
– Buda;
– Moldoviţa;
– Orice alte mănăstiri în care s-a luat o astfel de atitudine şi ale căror nume nu le cunoaştem;

Preacuvioşi părinţi stareţi, preacuvioase maici stareţe, preacuvioşi şi cuvioşi vieţuitori, cuvioase vieţuitoare,

Am luat la cunoştinţă, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, că în mănăstirile în care vă nevoiţi au fost refuzate, fie cu întreaga obşte, fie de către o semnificativă parte dintre vieţuitori, cardurile de sănătate.

Din câte ştim, unele obşti şi persoane nu şi-au motivat gestul, în timp ce altele au exprimat, în mod oficial, o dublă motivaţie, de conştiinţă şi civică, a refuzului acestui document, pe care îl percep ca încălcându-le libertatea şi contravenind convingerilor religioase personale [1].

O astfel de luare de atitudine, de asemenea amploare, exemplară, este impresionantă.

Dacă ridicaţi glasul pentru libertatea civică şi din prudenţă, în privinţa posibilelor [2] implicaţii de credinţă ale gestului de a lua un anumit tip de act, de aşteptat ar fi să luaţi cu atât mai mult atitudine pentru apărarea aşezămintelor statornicite de veacuri ale Bisericii.

Prin urmare, gestul pe care l-aţi făcut ne încurajează să vă adresăm public întrebarea dacă preconizaţi o luare de poziţie de amploare similară, dacă nu mai amplă, exemplară, în privinţa anumitor chestiuni din categorii asupra cărora Biserica s-a pronunţat demult cum că ele contravin ortodoxiei şi ortopraxiei, atentând la mântuirea persoanei.

Mai precis, dacă şi când preconizaţi preacuvioşiile şi cuvioşiile voastre să luaţi atitudine în privinţa poziţiilor, învăţăturilor şi atitudinilor ecumeniste, care contravin făţiş adevărurilor dogmatice şi sfintelor canoane?

Redăm, aici, exemple notorii de astfel de poziţii, învăţături şi atitudini, care îşi aşteaptă mustrarea din partea celor cu conştiinţă eclezială, ortodoxă (şi au şi primit-o, deja, de la unele sinoade locale sau persoane):

A. Documentele adoptate de Comisiile Teologice ortodoxe şi ne-ortodoxe:
a) aşa-numitul Acord de la Balamand, 1993 (între ortodocşi şi catolici) – prin care se susţine că Biserica (ortodoxă) este “soră” cu “Biserica catolică”, ambele având succesiune apostolică şi “viaţă sacramentală autentică” [3]. Acordul a fost semnat şi de către reprezentanţii BOR. Ulterior anulat din pricina intransigenţei catolicilor, ideile eretice conţinute în el nu au fost niciodată comentate şi condamnate ca atare de către Sinodul BOR;
b) aşa-numitele Declaraţii de la Chambesy, (între ortodocşi si ne-calcedonieni) – prin care se recunoaşte o hristologie comună între ortodocşi şi ne-calcedonieni, fără ca ne-calcedonienii să fi acceptat, însă, Hotărârile Sinodului al Patrulea Ecumenic, de la Calcedon, care exprimă hristologia ortodoxă [4]. Sfântul Sinod al BOR a aprobat concluziile dialogului cu ne-calcedonienii, aşa cum au fost ele formulate în textele comune;

B. Noua învaţătură eclesiologică relativistă – despre existenţa harului mântuitor în afara graniţelor canonice ale Bisericii – aşa-numita Teorie a Ramificaţiilor – susţinută de BOR prin participarea reprezentanţilor săi la întrunirile Consiliului Mondial al Bisericilor, întruniri la care această învăţătură a fost exprimată în mod oficial, alături de alte învăţături în mod flagrant neortodoxe [5];

C. Săvârşirea de rugăciuni comune cu ereticii – d. ex. Săptămâna de rugăciune ecumenică ce se desfăşoară anual sub egida Patriarhiei Române, alte acţiuni similare oficiale, desfăşurate sub egida unor mitropolii şi episcopii, acţiuni individuale de aceeaşi natură ale unor episcopi şi preoţi.

Menţionăm că prezenta scrisoare a fost făcută publică, prin intermediul internetului şi că adresăm, astfel, aceleaşi întrebări tuturor clericilor care susţin refuzul cardului de sănătate.

Nădăjduind într-un răspuns care să servească de exemplu de manifestare a conştiinţei ortodoxe vii, pentru membrii bisericii locale şi universale, cu dragoste în Hristos,

Oana Iftime
Alexandru Iftime

9 noiembrie 2014

Actualizare din 10 noiembrie 2014- Se adaugă o nouă semnătură: Ana Botez

[1] „Refuz includerea persoanei mele într-un sistem informatic global de supraveghere, introducerea într-un sistem a datelor privind viaţa mea privată, identitatea mea. Aceasta contravine convingerilor mele intime şi religioase şi îmi încalcă libertatea”, se arată în adresa transmisă Poştei Române de conducerea Mănăstirii Dobru (http://suceava.comisarul.ro/diverse/cardurile-de-sanatate-refuzate-de-manastirile-putn_257957.html, accesat la data de 8 noiembrie 2014).
[2] Este binecunoscut că în problema actelor cu cip circulă opinii teologice contradictorii.
[3] Vezi http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/ch_orthodox_docs/rc_pc_chrstuni_doc_19930624_lebanon_en.html
[4] Vezi Sunt anticalcedonienii ortodocşi?, Ed. Evanghelismos, 2007; Acceptăm unirea cu monofiziţii, Ed. Schitul Lacu (Athos) şi Predania, 2008.
[5] Un exemplu mai mult decât grăitor este cel de la Busan, 2013, reprezentant fiind IPS Nifon al Târgoviştei, care a pronunţat personal declaraţia în care se spune că: (1) unitatea Bisericii a fost pierdută, iar Biserica existentă acum, fiind fragmentată, este deficitară şi în ceea ce priveşte Tainele (sacramental); (2) nu ştim care parte creştină este succesoare legitimă a Bisericii Vechi a Ierusalimului (3) toţi oamenii sunt fraţi în Hristos, iar Botezul creştin constituie doar o treaptă mai înaltă, sacramentală, peste rudenia spirituală deja existentă a umanităţii (după http://www.impantokratoros.gr/F3E8AD8B.ro.aspx). Acest fapt a atras mustrarea personală a ierarhului român de către alţi ierarhi ortodocşi (vezi http://aktines.blogspot.gr/2014/05/blog-post_1834.html, http://www.impantokratoros.gr/F3E8AD8B.ro.aspx).

Advertisements

6 thoughts on “Către mănăstirile în care s-a refuzat cardul de sănătate – preconizaţi şi o luare de atitudine în privinţa ecumenismului?

  1. Am primit, între timp, informaţia că Dobru ar fi stilistă. Asta este, nu cunoşteam acest lucru, atunci când i-am adăugat în lista de destinatari. Textul scrisorii va rămâne aşa cum am apucat să-l postăm şi sperăm să primim răspuns de la mănăstirile ortodoxe.

    Like

  2. Foarte bună intrebare, sunt intru totul de acord cu voi, dar cred ca nu veti primi raspuns degraba de la mănăstirile in cauză, întrucât nu sunt deschise pentru dialog public. Si calugarii, mai ales maicile nu au această posibiltate. Dealtfel, nu avem o conformare oficiala de la C.N.A.S sau de la aceste manastiri, a refuzului acestor carduri de la aceste manastiri. Aceasta informatie vine doar de la talibanii astia interniști precum sacssiv sau apologeticum, deveghe patriei, etc. Si chiar daca ar fi vreo confirmare oficiala, aceasta este doar pozitia staretului/staretei care a decis refuzul sau acceptul in numele intregii obsti. Calugarilor de la aceste manastiri sucevene, nu li se permit accesul la internet, nu au posibilitatea sa se pronunțe. In unele locuri nu au voie nici telefon. Din acest motiv acestia nu pot sa-si exprime parerea oficiala, nici in privinta compromisurilor ecumeniste, nici in aceasta a cardurilor.
    Pe de alta parte consider gresita si hotararea guvernului de a decide trimiterea peste noapte a cardurilor de sanatate publicului, fara dezbateri publice, stiindu-se prea bine că exista temeri in populatia de rând in provinta acetora. Deci refuzul si-l merită si ar trebui sa si-l asume oamenii legii.
    P.S. Nu pot sa-mi fac cunoscita identitatea mea din motov ontemeiat

    Like

    • Informatiile cu pricina nu apar doar la saccsiv et co, ci si in ziare. Daca ziarele mint, “mintim” si noi. Pana una, alta, intrebarile privind atitudinea fata de ecumenism raman valide.

      Apropo de cardul de sanatate, statul ar putea oferi o alternativa cui il refuza din motive de constiinta. Sau nu. Aceasta este o problema deschisa, peste tot, in lume, in ce masura motivul de constiinta sa fie luat in consideratie – pana unde, pana la ce efort pe care trebuie sa-l depuna statul in mod special, in situatia creata, pana la ce grad de impact al motivelor unora de constiinta asupra celorlalti cetateni, etc.

      Personal, consider ca, de principiu, elegant este sa nu pui cetateanul in situatia de a-si incalca principiile, deci ca ar fi frumos sa ii lasi alternativa, in cazuri precum cel al actelor, dar, vorba aceea, este relativ ce se considera a fi frumos si unii ar putea zice ca, din punctul lor de vedere, nu se justifica eforturile necesare pentru a aplica ceea ce unii considera “frumos”.

      Apropo de situatii si situatii, tot motive de libertate si de constiinta invoca si ateii care cer scoaterea icoanelor si a religiei din scoli, caz in care ne bucuram, ca si crestini, ca a primat opinia majoritatii si nu li s-a dat alternativa…Realitatile sunt complexe si e greu sa navighezi printre ele. Mereu vor exista nemultumiti, a caror nemultumire unii o vor considera indreptatita, altii nu.

      Like

Comments are closed.